Recenzie de carte
Ideea e sa te asiguri ca nu mori asteptand ca prosperitatea sa ajunga la tine. (Lee Iacocca)
Povestile contin pilde, ele pot fi pilde de viata. Si, cand e vorba de crestere si dezvoltare personala, ele devin metode de invatare.
Asa este si povestea scrisa de William Cottringer. Mina de cascaval este, de altfel, oglinda propriei sale lectii de viata.
De ce si-a impartasit autorul experienta?
Din trei motive, asa cum o marturiseste in primele paginii ale cartii: din egoism (poate ar trebui sa adaug ghilimele), din altruism, si din placere. Mai exact: din propria nevoie de a rezolva niste probleme, din dorinta de a-i ajuta pe altii sa faca acelasi lucru si, in sfarsit, pentru a comunica si cu cei care au trecut deja prin procese de invatare asemanatoare…
Nu este o intamplare daca titlul volumului va aminteste de un altul. Cottringer a avut doua surse principale de inspiratie pentru aceste pagini, una dintre ele fiind faimoasa carte a lui Ken Blanchard si Spencer Johnson, Cine mi-a luat cascavalul?
Cea de-a doua (poate nu va asteptati): pisicile sale siameze!
Astfel s-a nascut o alegorie cu doua perechi de personaje. Asumand implicit ideea ca nu este vorba de o lupta intre bine si rau, ci de o tensiune constructiva intre tipologii de putere opuse (intre perechea soriceilor, alcatuita din Claritate si Simplitate, si cea a pisicilor, formata din Haos si Confuzie), autorul ne propune o calatorie dinspre ceea ce nu avem inca inspre Zona Prosperitatii.
Impartind lectura in “Probleme” si “Solutii”, Cottringer ne conduce pe drumul strabatut si de el insusi aratandu-ne, pe de o parte, care sunt “cursele “ pe care este bine sa le evitam (spontanomania, narcoza,…) si, pe alta, care sunt ghidajele spre reusita (imperative pozitive, intrebari esentiale,…).
Cele doua perechi aflate intr-un soi de “conflict” reciproc asumat reflecta diferitele noastre laturi interioare, fiecare dintre ele avand partea sa buna atat timp cat stim sa le folosim armonios, in momentul si in felul potrivit.
Mina de cascaval este o carte metafora de mici dimensiuni, scrisa cu umor si intelepciune, o poveste pentru adulti desprinsa chiar din viata celui care a asternut-o pe hartie.
Menirea ei? Aceea, o spune Cottringer insusi , “de a va reaminti cateva lucruri pe care nu trebuie sa le mai faceti si altele pe care trebuie sa le faceti cu mai multa intelepciune, in asa fel incat sa puteti pasi pe taramul viselor voastre.”
Irina-Gabriela Buda
Lasa un raspuns